cum se tunde un timisorean in Cluj
Dragilor, povestea mea incepe cu tunsul. Tunsul ..parului meu. In Timisoara ma tundeam intr-un anume loc de langa o baza sportiva, in zona Dacia. Treaba era simpla. 2-3 explicatii si totul mergea ca la carte, de fiecare data fara gres. E o operatiune pe care obisnuiam sa o fac destul de des.
Mutandu-ma din Timisoara la Cluj, ma gasesc la un moment dat in fata unei situatii destul de neplacute. Parul incepuse sa ia o forma ciudata si nu mai era rebel ci dadea exact in freza de GEEK LIKE. Si cand frate-mi mi-a spus dupa ce m-a vazut pe webcam “baaah ce caciula faina ti-ai tras”, am decis ca e timpul sa gasesc o frizerie si sa ma tund.
Bun, nimic mai simplu, se gaseste o frizerie, se intra, se dau 2-3 explicatii, totul merge ca la carte, platesti si iesi. Si o gasesc pe prima. E sambata si deci, desi usa era larg deschisa, frizeria in sine nu era. Era tocma’ inchisa de-a binelea. Asa ca, voios, am inceput cu o miscare rectilinie sa caut o alta. E o zi absolut superba pentru plimbare pe jos in Cluj. Si iata, evrika !!! Undeva, pe malul Somesului, vad o frizerie inghesuita cumva , undeva … dar la naiba, o frizerie e o frizerie ! A fost primul moment in care am regretat ca nu stiu ungureste. Poate as fi aflat mai repede si nu dupa 15 minute ca ultimul client fusese deja luat, iar eu fiind un pic peste ultimul, trebuia sa imi vad de drum.
Perfect, “raman netuns si pornesc incet spre casa” imi zic in sinea mea cand o reclama stramba, scrisa parca cu dermatograful, imi atrage (probabil prin uratenia ei) privirea. FRI-ZE-RI-E ! Deschis Sambata 08 – 18. Ce revelator ! Ca si cum Universul ar fi pus un pic umarul la problema mea cu “caciula”. O frizerie care lucreaza Sambata si in regim de sclavi. Si intru.
Din prima ma izbeste vederea celor 3 scaune de frizerie, unul dintre ele inghesuit sub o scara din lemn. Dar .. la naiba, e probabil singura frizerie deschisa azi. Un tip cu o privire bizara ma pofteste pe scaun in timp ce o doamna infigea foarfeca sarguincios in parul unui domn intre doua varste.
Ma asez. Dau cele 2-3 instructiuni, tipul incepe. ZZZzzZZZzzz cu masina. Apoi incepe sa SUFLE parul cazut dupa gatul meu. La fel si pe cel cazut pe obraz, la fel pe cel cazut pe frunte. Interesant, mi-am zis, ar putea sa imi sufle putin si in p… , daca tot a adus ceva inovator in meseria asta. Jumatatea plina era ca respiratia lui era chiar Wregley’s, lucru care a contribuit hotarator la bacsisul lui.
Punctul culminant insa, a fost altul. Cel in care masina de tuns s-a oprit. Tipul mi-a pulverizat un fel de …lubrefiant…in cap si a scos de undeva de dupa tuburi de spray…un forfecoi. Exact…for-fe-… mda !!! Era tocma’ o foarfeca din acelea de tuns oi ! Cu care natural si lipsit de orice fel de inhibitii, incepe sa ma …sa zicem…”tunda”. Scartz…scartz… si fire de par zburau in stanga si in dreapta in timp ce magaioaia metalica scrasnea pe langa urechile mele, facandu-ma sa ma simt mic, umil si neputiincios. Si mi-a zis .. “uite mah cum a lucrat Universul la binele meu…o fi dupa merit”. Lucra absorbit in munca lui de parca ar fi fost ruda cu Edward omul-foarfeca. M-ar fi surprins cu siguranta mai putin sa fi scos de undeva de dupa pult o maceta. Dar eu eram pironit pe scaun si tuns cu un forfecoi de tuns oi. Creierul meu refuza sa creada si mi dadea mereu spam “asta nu e real, asta nu mi se intampla”.
In cele din urma, scrasnetele au incetat. Omul a terminat…si zambind ca Tarantino mi-a spus “e bine ?” Am dat din cap sec … “aham!”. Acum sunt acasa, tuns si zambitor si daca imi mai confirma 2 persoana azi ca omul n-a facut chiar o treaba rea… ma mai duc acolo si data viitoare. Am zis !
(No Ratings Yet)
Loading ...Setea de gunoi
Era o perioada in zbuciumata mea adolescenta smintita in care cautam violenta in filme, ziare, reviste, era un fel de khatarsis, ceva ce astazi imi repugna. De cand m-am desteptat si am renuntat la toate aceste ganduri negative si am inceput sa le alung din minte inca din clipa incoltirii lor, am inceput sa percep linistea din minte ca pe ceva pozitiv, benefic. Odata cu disparitia sursei de alimentare, a interesului pentru mizeriile promovate de mass-media, s-a produs o ruptura si in timp prapastia s-a facut tot mai adanca. Astazi, ma simt ca proaspat trezit dintr-un vis urat, desi uneori dintr-o inexplicabila nevoie, mai caut filmulete pe youtube cu lupte intre animale cu dinti ascutiti. Ma gandesc cu groaza la efectele pe termen lung ale acestor informatii accesibile asupra mintii netede a copiilor nostri. Libertatea de informare are doua taisuri. Cenzura se impune uneori justificat. Nu suntem construiti genetic sa stim sa separam binele de rau, suntem produse ale memoriei colective, ale invatarii treptate, ale experimentarii, ale atator factori care in final vor modela un sistem de valori sanatos sau nesanatos. Ca niste robotei cuminti adaptati programului general numit SISTEM, avem abilitatea de a modifica algoritmul pentru a obtine cel putin linistea sufleteasca. Devine complicat in cazul in care ultima bucatica de creier a fost imbuibata cu mizerie.
(1 votes, average: 5.00 out of 5) Loading ...Pacatul ignorantei
Pacatul ignorantei este dupa parerea mea al doilea dupa cel al mandriei. Puterea de a privi fara nici o tresarire la suferinta aproapelui tau. Exista astfel de oameni, indraznesc sa spun ca predomina pentru ca aceasta dimensiune le apartine lor. Atunci cand constiinta nu mai lucreaza, poti privi fara compasiune in jur. Si toate decurg de aici. Lipsa de compasiune duce repede la exploatarea suferintei. Urmatorul pas este dezumanizarea. De multe ori e suficient sa iti pese, sa iti fie clar ca in timp ce tu mananci acel kebab, undeva un parinte intinde copilului muribund ultima bucatica de paine. Oameni mor zi de zi in mizerie. Vor doar o zi in plus, nu o masina mai buna, nu un salar mai mare, nu o vacanta intr-o tara exotica, vor doar banala coaja de paine pe care tu o arunci pentru ca e prea tare. Resturile de la masa ta ar putea prelungi viata unui flamand. Esti vinovat de fiecare data cand mananci cu indiferenta. Vinovat pentru tot ce stii dar nu simti. Nu mai vinovat decat mine. Nu poti face bine tuturor, nu te poti multiplica, nu te poti sacrifica si dedica aproapelui, e viata ta si e prea mult. Dar fara nici un efort te poti face util pe acolo pe unde calci. E prea mult? Nu sunt eu in masura sa tin lectii de morala, eu spurc si scuip, ridic in pula si arunc cu noroi din cocina lipsit de remuscari, sunt Porcul de York si am sa mor porc, dar tu, cititorule, poate vei medita cu mai mult folos la pacatul ignorantei.
(3 votes, average: 5.00 out of 5) Loading ...patrusprezece a doua
Ptiu ! scuip in san de trei ori si ma minunez. Aveam deja una, p’aia de Dragobete. Da’ n-o sarbatorea nimeni. Asta, pentru ca-i americaneasca, frumos ambalata in glazura de ciocolata si hartie creponata roz, merita se pare o atentie sporita. La fel ca s-aia de Halloween sau mai bine zis, in speta, ZIUA MORTILOR, prea putin are cu costumele de vrajitoare la mini jup si varcolacii dantuitori de prin cluburi. Da’ are priza. Apoi nici Craciunul nu-i tocmai despre un grasan imbracat in rosu Coca-Cola, indesandu-si bucile celulitice prin hornurile oamenilor ca un fur, la ceas tarziu in noapte, dar ne-a placut ambalajul. Si nici Pastele n-are a face tocma’ cu ouale si iepurimea. Defapt toate au treaba cu altceva si le-am facut dupa chipul si asemanarea noastra si cumva cumva, mirosul asta mi-e cunoscut si-i miros de lovele. Asa, ca sa fiu in ton. Azi am dormit toata ziua cu o caciula in cap. M-a durut capul, fizic vorbind. M-a durut rau. Mai am un sfert de 14. Dar e atat de ok, pentru ca daca vreau un 14 poleit in ciocolata si hartie roz, pot sa-l fac in oricare cele 364 de zile ramase si pot sa-l fac mai sincer si mai frumos.
(No Ratings Yet) Loading ...Ultima secunda
Kymatica mi-a placut pentru ca aveam in comun o idee. Ideea ca suntem zombie amortiti si inconsecventi, mintiti in permanenta de irealitatea pe care ne-am instaurat-o voit in minte, din incapacitatea de a accepta lucrurile asa cum sunt. E o fraza lunga si complicata? Sugi pula ! Iesi afara ! Intra pe blog la Becali si stai acolo ! Asa, unde am ramas… Traim uitand un factor esential: moartea. Facem valuri ca pentru o existenta de 1000 de ani, PIERDEM TIMP sau il investim prost, in futere, intelege ca O SA MORI ! E hilar, ma amuza teribil sutele de frustrati cu figuri de sefi comunisti care au trait simtindu-se superiori in propria lume iluzorie despre care vorbeam. Stimate pule, veti imbatrani si veti ragusi, iar in final, aproape morti fiind dupa o viata de strans averi, veti cutreiera bisericile pentru a negocia o zi in plus, moartea parandu-va o nedreptate.HA HA HA ,ma auziti? Hohotesc la gandul ca un gropar beat v-ar putea sodomiza in capela. Dar sa nu deviem. Ideea este ca ne gestionam foarte prost putinul timp. Ne dedicam timpul unui concept, acela de a avea. Doar ceea ce ramane, in momentele de liniste, e cu adevarat al nostru. Nu mai pot irosi o zi. Sunt in intarziere. Timpul in care am scris aceste randuri s-a dus. Privirea mea cauta ceva frumos, pentru ca daca ma voi pravali pe scari in urmatoarea clipa, ultimea amintire sa nu fie tastatura.
(1 votes, average: 5.00 out of 5) Loading ...patrusprezece a doua
Ptiu ! scuip in san de trei ori si ma minunez. Aveam deja una, p’aia de Dragobete. Da’ n-o sarbatorea nimeni. Asta, pentru ca-i americaneasca, frumos ambalata in glazura de ciocolata si hartie creponata roz, merita se pare o atentie sporita. La fel ca s-aia de Halloween sau mai bine zis, in speta, ZIUA MORTILOR, prea putin are cu costumele de vrajitoare la mini jup si varcolacii dantuitori de prin cluburi. Da’ are priza. Apoi nici Craciunul nu-i tocmai despre un grasan imbracat in rosu Coca-Cola, indesandu-si bucile celulitice prin hornurile oamenilor ca un fur, la ceas tarziu in noapte, dar ne-a placut ambalajul. Si nici Pastele n-are a face tocma’ cu ouale si iepurimea. Defapt toate au treaba cu altceva si le-am facut dupa chipul si asemanarea noastra si cumva cumva, mirosul asta mi-e cunoscut si-i miros de lovele. Asa, ca sa fiu in ton. Azi am dormit toata ziua cu o caciula in cap. M-a durut capul, fizic vorbind. M-a durut rau. Mai am un sfert de 14. Dar e atat de ok, pentru ca daca vreau un 14 poleit in ciocolata si hartie roz, pot sa-l fac in oricare cele 364 de zile ramase si pot sa-l fac mai sincer si mai frumos.
(No Ratings Yet) Loading ...