Black or White
Niciodata nu am fost un fan Michael Jackson, nu cred sa cumulez mai mult de 24 ore de auditie ale pieselor lui Michael Jackson in cei 27 ani de viata. Cu toate acestea, eram obisnuit ca acest om sa existe, niciodata nu as fi indraznit sa-i contest geniul. Si despre geniu vorbim aici. Cand am aflat vestea mortii sale a fost ca si cum Atlas s-ar fi prabusit impiedicat sub greutatea Pamantului. Murea un gigant si m-am simtit mai sarac, am vazut planeta mai saraca si pamantul mai bogat. Pamantul care se hraneste cu seva milioanelor de genii care au putrezit de-a lungul atator si atator ani. Ultimii ani ne-au saracit de multe valori. Nu sunt mereu un nostalgic, cel putin nu acum. Pur si simplu, s-a mai dus un geniul spre alte lumi. Felicitari Michael ! Si Adio !
http://www.youtube.com/watch?v=XWOBHVPvi-s
Incepand de maine…
Incepand de maine nu stiu cum voi aborda acest blog, dar il voi aborda cumva. E un blog prea marunt ca sa conteze pentru cineva, iar eu in nici un caz nu apartin tagmei bloggerilor. L-am abandonat intr-un punct in care ceva mi-a sugerat ca mesajul se pierduse si ca scrisesem absolut aiurea. Mereu a fost ceva dincolo de cuvinte. A vazut cineva? Ei bine, da. Uneori o scrisoare goala exprima totul, simplul fapt ca a fost trimisa ar trebui sa fie suficient. In plic, o coala alba, impaturita frumos. Si atat. N-am sa las pe acest blog o coala alba impaturita frumos caci voi plictisi groaznic audienta. Audienta…daca exista. Important e ca, nu scriu degeaba si asta ma bucura. Si am sa scriu deci. Un gand bun … ! Pe maine !
Pentru ca vad ca nu am scris degeaba …
E noapte si vantul verii iti misca incet firele de par in intuneric. De pe stanca ta privesti cerul cu ochi tineri care poarta in ei durerea mai multor varste. Si brusc, vantul nu mai bate. Esti tot acolo, pe stanca, tot singur, tot cu ochii spre cer dar timpul se curbeaza in jurul tau. O lumina superba se apropie din cerul negru, vine direct spre tine. O privesti fara teama, lasand-o sa alunece fierbinte, sa te tarasca prin pamant, pentru o clipa magica. A trecut 1 secunda. O stea cazatoare. A trecut atat de aproape incat aerul fierbinte din coada ei sclipitoare a lasat pe tine cicatrici adanci, pentru totdeauna. Cum sa o uiti vreodata? Nu uiti asa ceva. Cum sa treaca o zi fara sa te intrebi incotro zboara acum? Cum sa nu povestesti intamplarea tuturor pana cand, vazandu-ti reflexia intr-un ochi de apa sa inmarmuresti. Arzi ! Esti foc. Foc de stea cazatoare.





































