Putin marsav, putin nationalist…da numa’ putin
De aceasta data nu va voi stresa neuronii cu probleme de competenta oamenilor in halate albe. Ma deranjeaza o chestie si nu ma voi sfii sa aduc asta in atentia celor maxim 2 vizitatori ai mei. Vad peste tot, de jur imprejur, firme luminoase care mai de care, impanzindu-mi orasul. Ba ca-i una de opinci de-alea de piele rezistente la muson si la caca de muflon, ba ca-i hamburgerie americaneasca, ba alt rahat frumos ambalat. Ideea e ca, dragii mei, aistia au cumparat cam tot ce se putea cumpara. Ceea ce ma enerveaza sincer este ca ne incapatanam sa cumparam de la ei. Adica… am putea macar asa de-ai dracu sa incercam sa dam dovada de gandire colectiva, sa ne luam o legatura de legume plina de pamant din piata de la taranii nostri si sa ne facem o salata de te lingi pe buze in intimitatea locuintei refuzand sa ne lasam balele intr-o farfuie cu iz de negot americanesc. Da mah recunosc, am ceva cu ei ! Dar garantat am vazut la alte popoare cum isi ocrotesc propriile produse si mi-as permite sa-i dau drept exemplu pe spanioli. A ma duce eu la M sa cumpar hamburger in loc sa-mi iau kebab de la harapi, pentru mine echivaleaza cu un sarut cu limba in exact mijlocul bulului celor 50 de state. Dizgratioasa imagine dragii mei ! A nu se intelege ca sunt absurd. Apoi nici taranul nostru nu-i intrutotul demn de bocit de cand a invatat el sa puna muuuuult muuult ingrasamant chimic la radacina, asa de la el citire, sa se faca paradaisa maaaaare… sa rupa ficatu’n tine si sa curga banutii.. ca dupa el potopul..apoi nici asa. Dar ati inteles ideea…cred. Un nume mare nu poate vinde doar pentru ca e mare. Si daca face asta… o face unde gaseste prosti. Apoi … sper.. din suflet sper… ca nu s-o fi rasturnat carul la noi !
Franturi de vis
Cum te numesti atunci cand ramai in cada cu zeci de ganduri ravasindu-te, desi apa s-a scurs de minute bune? Tragi pantalonii pe tine ud ca si cum ar fi cel mai normal lucru din lume, apoi te arunci in pat asteptand eliberarea somnului. Televizorul huruie .. defapt nu auzi decat sunetul nu si consistenta sa. Cum te numesti atunci cand o parte din tine vrea sa renunte la fumat in timp ce jumatatea cealalta iti zambeste sfidator cu plamanii plini de nicotina si ..mai trage un fum ? ! Cum e posibil ca filmul vietii tale sa ti se deruleze in minte acuzator facand din tine propriu-ti judecator, dar nici vorba de tunel si lumina pentru ca nu ai murit inca. Dar curios..nici viu nu te simti. Ca un bumerang se intorc chipurile tuturor celor care au plans vreodata din pricina ta ..cu ochi patrunzatori, la fel de inlacrimati. E o sfintenie stranie in lacrimi, ca si cum apa lor sarata s-ar fi purificat prin durere. Mi se pare o blasfemie sa sorbi o astfel de lacrima, la fel de pagan cest ca dorinta lui Cioran de a saruta o sfanta. Nu gasesc nici un sens in viata asa cum o cunoastem. Doar atunci cand vad un om daramat de viata undeva pe trotuar si lacrimi curgand din ochii unui trecator la vederea durerii, cand un copil orfan gaseste parinti, cand un batran tremurand de ani zambeste cu bunatate, mai pot sa ma bucur ca de mainepot alege sa fiu mai bun. Cand insa timpul cerne frunze de toamna deasupra mea, ma zguduie si ma trezeste din comoda mea coma, soptindu-mi: ”nu te-ai clintit un pas!” Atunci, raman in cada goala tintuind tavanul cu privirea. Atunci ma tem de moarte caci as fi trait degeaba. Dar se dovedeste mereu prea tarziu. Mereu prea mic fiecare pas. Inutil in fata infinitatii timpului. Inexistent pentru Dumnezeu dar valoros pentru Diavol din pricina felului in care trec fantomatic printre suflete. Blestemata incapacitate de a intelege binele si raul dupa baremul acestei lumi. O lume care oarba, se spala in propriul sange. Ce gust sarat ! Cum il mai sarbatorim pe Saturn..din intuneric… si ce ne mai place..




































