Ma doare capul ..
Ma doare capul, si-o gramada de alte chestii probabil zmucite in urma impactului. E curios, si chiar vorbeam cu prietenii mei … conduci linistit, mai mult obosit decat linistit, soarele trimite raze zglobii, si-apoi SPUF ! Te trezeste prima zmucitura, vezi masina miscandu-se in aer si habar nu ai ce se intampla in acea secunda. Apoi se opreste si apare socul … nu mai rationezi, e doar o chestie subconstienta, latenta, indepartata care iti sopteste in ureche cu o voce de zana “prietene… esti in raaaahaaaat”. Apoi te dezmeticesti si numai dupa faza asta incepi sa rationezi si sa te uiti in jur sa vezi daca toti prietenii tai sunt ok. Se aduna cativa sateni in jurul masinii. O baba iese nervoasa cu matura ca si cum dupa o dusca de vodka si o partida de sex nereusit cu un cal, ar vrea sa ne aplice cateva dupa ceafa ca i-am distrus gardul viu. Apoi se linisteste si merge in casa dupa dezinfectant. “Ma copii ma, de ce-ati manat asa..” Adevarul e ca nu am … “manat” si nici n-am “piciorit” sau altceva … pur si simplu am fost obosit ceea ce nu-i cu nimic mai scuzabil faptului ca n-am manat. Cateva haine zac la cativa metri pe iarba. Sunt toti coerenti, evident socati, unii mai si dormeau si nu-i neaparat asta cel mai bun mod de a trezi pe cineva. Nu-i contest insa eficienta. S-apoi incepe Las Vegas-ul cu jocul lui de lumini. Politie, vreo 3 masini, SMURD, vreo doua bucati, perfuzii pentru toata lumea ca-i gratis. Un pic de constatare la fata locului, vreo cateva marturii. Dar trebuie sa va vorbesc despre politist, nu-i pot da numele, nici p’al localitatii, dar am cunoscut unul dintre acei oameni buni veniti parca din alte lumi, muuuult mai putin scarboase. De cum a coborat din masina a fost calm si impaciuitor, a vorbit frumos, ne-a incurajat. Apoi pentru ca eu condusesem, a avut grija ca de fiecare data cand trece pe langa mine sa imi spuna ca nu e atat de grav si ca va fi bine. Omul asta a facut tot ce era omeneste posibil pentru noi care eram la multi kilometri de casa. Cat a fost deschis sediul politiei ne-a tinut cu el la caldura dupa ce am putut pleca din spital. I-am spus ca nu mai vreau sa vad carnetul de conducere si tot l-am primit inapoi. Etc…etc…etc.. multumesc domnule! S’apoi, trebuie sa le multumesc si prietenilor mei, care au declarat ce-a trebuit ca sa fie bine si pentru mine si copii, credeti-ma ca nu am vrut sa iasa asa ! Probabil ca asta nu consoleaza pe nimeni insa daca voi mai conduce vreodata va fi numai singur. Desi momentan fac pariu pe o mana sau pe un picior ca mi-ar tremura rau volanul in mana. Si tremuricii astia nu stiu cand dispar.
Si mai stiu pe unul care are dreptate. “Viata are prioritate !”
(No Ratings Yet)
Loading ...cleaning out my closet
Am facut curat si inca bine, bine de tot, am dezinfectat, am dat cu clor. N-a mai ramas urma de praf. Am impachetat frumos amintirile frumoase si le-am pus acolo unde pastrez amintiri. Restul a fost luat cu matura incet, sigur, sistematic si a ajuns acolo unde trebuia sa ajunga. De ce oare nu reusisem sa gasesc suficient curaj pana acum nu stiu, poate din nevoia de mai multa siguranta, dar .. nu exista siguranta. Ne-ar place sa credem ca exista, ca avem certitudini, putem chiar sa o credem ca sa ne simtim mai bine insa, ele nu exista. Si de-aia uite ce bine pica din cand in cand un joint. Astea le-am lasat, nu le-am luat cu lopata, m-am gandit ca e bine sa ramana acolo un rau necesar care sa-mi condimenteze noua viata. Si asta pentru ca e posibil ca uneori timpul sa stearga din oameni lucruri pe care eu indraznesc sa le consider de nesters. Indrazneala asta costa. Dar cert e ca astazi, 22 noiembrie 2009, am un dulap al dracului de curat !
http://www.youtube.com/watch?v=lS7qqbkBAL0
(No Ratings Yet) Loading ...Desert ..
Oare cum e cand te reintoci intr-un loc in care ai ramas defapt mereu de cand ai pus prima data piciorul acolo ? Simti ca te reintregesti ? Sau simti ca te pierzi de tot ? Pentru ca poate cadrul nu va mai fi cel de atunci, te poti astepta la tot ce e mai rau pentru tine, oamenii de atunci ti-ar putea intoarce spatele, poate nu fizic …insa foarte usor ar putea gasi o cale. Si toate astea pentru ca , ar fi trebuit sa ramai acolo si n-ai ramas. Asa ca mi se pare firesc si deloc filozofic sa ma intreb daca gasindu-mi acolo umbra zilele astea, ma voi mai putea lipi de ea. Insa, nu umbra ma preocupa, ci cealalta jumatate. Asta poate fi mult mai dureros decat orice lama de bisturiu si mult mai profund decat orice fel de umbra ratacita si lasata acolo. Ei bine, se pare ca asa cum functioneaza toate in viata, voi vedea. E normal sa fiu nelinistit si sa scriu monologul de fata, nu ? Sigur se va gasi cineva care sa rada putin. Asta ar fi irelevant atata timp cat ar aparea cineva care sa spuna .. “fraiere, faci bine asa cum faci, du-te, nu mai sta pe ganduri, e ok asa ! GO ! DU-TE CA-I TARZIU !!!” .. oare chiar am nevoie de o voce exterioara? A mea interioara, n-o fi de ajuns ? .. stiti ce ? … ma duc ! Wish me luck !
(No Ratings Yet) Loading ...Da’ eu cu cine votez ?
Ma incearca acel sentiment de scarba pe care il ai beat fiind, cand dupa ce vomiti nu te mai poti ridica in timp util si ramai acolo pironit, privindu-ti voma, simtindu-i mirosul, analizand fiecare bucatica de carne care inoata in suc gastric in timp ce iti spui in gand “eu n-am mancat asa ceva”. Acest sentiment de sila, repulsie, dezgust, scarba, ma incearca atunci cand ma gandesc ca voi vota. Un alt hotz, un alt nemernic, ce votez defapt? Votez un viitor imbogatit, care a scos capul din grupul lui de lobby si se bucura de o atentie sporita. Si votez pentru ca daca nu o fac, sunt indiferent, sunt pasiv, iar pasivitatea e mai crunta decat dezgustul. Dar votez mai multi hoti deodata, mai multe nume insirate pe aceeasi foaie, strivind stampila de ea, cu naduf. Batranii isi aduna oasele de prin farmacii, de prin bucatarii, de prin paturi de boala si suferinte si vin sa voteze speranta. E aproape un gest mecanic. Nu va fi mai bine, nu vor fi mai multe sanse pentru cei din mizerie, nu vor fi mai fericiti copiii din orfelinate, nu ne vom privi parintii cum merg multumiti la locurile de munca apreciati de catre acest sistem infect pentru ca accepta cu stoicism rolul de pioni. Nu va fi mai simplu ca un tanar sa aiba ceva al lui fara sa apeleze la marsavii care sa-i puna in pericol libertatea. Si atunci, in definitiv, ce votam ? Votam un altfel de gunoi, o altfel de voma, pe care incercand-o la gust vom spera sa fie mai dulce decat cea precedenta. Nu ma emotioneaza nici unul dintre costumatii aspiranti la scaunul cel mult ravnit. Nu ma emotioneaza promisiunile lor false, nici ranjetele diabolice si egoiste, nu ma emotioneaza talentul lor actoricesc. Ma gandesc doar la milioanele de oameni care subzista zi de zi pentru ca in mintea lor au doar obligatia de a produce si a plati taxe. Ati putea spune ca sistemul functioneaza bine asa. Poate, poate ca inca mai sunt patru roti la caruta asta si poate ca va mai merge asa multa vreme inainte ca osiile sa cedeze. Dar orice sistem poate fi facut sa mearga. Acceptam insa sa mearga oricum ? Fara sa aruncam o privire peste umar si sa observam muribundul din noroi? Nu vand o poveste ieftina si lacrimogena, este realitatea. Si nu pot face mare lucru, pot dansa in jurul televizorului sperand ca o ploaie divina de flegme si muci sa slobozeasca intr-o sfanta pogorare chipurile celor care nu asteapta altceva decat o masina mai scumpa in curtea vilei. Si poate sa imi fie scarba. E un drept la fel de incontestabil ca dreptul fiecarui om de a trai sau a muri. Votez cu poporul asta docil si calcat in picioare, votez cu speranta intr-o gandire colectiva care sa schimbe ceva. Votez cu desteptarea romanului care ametit de paine si circ, de aburi de alcool, de tumultoasa sa viata, traieste ca o umbra lipsita de sperante si vise.
(No Ratings Yet) Loading ...Revelatii de hazna
Trebuie sa fie un mare Comediant, probabil ca este exact asa cum spunea Voltaire. Nu poti sa dezbraci doi oameni si sa-i arunci intr-o gradina in ideea ca in puritatea lor bovina nu se vor atinge de cei doi copaci tentanti, lasati acolo la indemana, neimprejmuiti cu vreun camp minat sau vreun gard de sarma ghimpata. Asta doar daca nu cumva stii clar ca vor intinde mana dupa nenorocitele de fructe. Daca nu cumva le-ai creat cadrul perfect ca sa greseasca. Ca sa ce ? Ca sa nu fie mana Ta, sa fie mana lor cea care a apucat marul si-apoi lasa-i cu incertitudinile, sentimentele, frustrarile lor, va fi un blestem constructiv, generator al unei eterne comedii pe o scena subreda. Si de ce mar ? De ce nu gutui, para, lamaie .. de ce mar ? Pentru ca fac pariu ca era unul rosu, iar culoarea asta atrage, incita. Si de ce dintr-o coasta si nu din inima de pilda, simplificand astfel toate problemele de pe Pamant. E simplu, pentru ca la sfarsit, cineva va primi aplauze si trebuie sa dea autografele. Din prea multa iubire ? Din prea multa iubire s-au purtat multe razboaie sangeroase pe Pamant si tot din prea multa iubire inca se mai seamana moarte pe ici-colo. Care-i planul ? Cineva trebuie sa apara la final sa dea autografele, probabil. Ok .. dar cine mai are curajul sa aplaude ? Sala e goala, goala de cei care au inteles de la primul act si si-au luat talpasita. N-au ramas decat aceleasi maimute nude care ranjesc tamp la fiecare palma primita cu dragoste. Nu Te condamn, paradoxal, nu am pe altineva .. dar acolo in tribune, nu va plictisiti niciodata ?
(No Ratings Yet) Loading ...