LUMEA TA SUB OCHIUL LUI RA » amintire http://www.sapteminuni.ro "Whoever stands by a just cause cannot possibly be called a terrorist." -Yassar Arafat Wed, 26 Jan 2011 20:33:07 +0000 en hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.3.1 Noapte neagra si pagana…ia-ma de mana http://www.sapteminuni.ro/noapte-neagra-si-paganaia-ma-de-mana/ http://www.sapteminuni.ro/noapte-neagra-si-paganaia-ma-de-mana/#comments Sun, 21 Sep 2008 11:12:36 +0000 Porcul de York http://www.sapteminuni.ro/?p=336 Noapte, o noapte de vara al carei miros mi-l amintesc inca. Ora e tarzie si ma plictisesc acasa pe internet, in fata unui pahar de suc, fara sa bag in seama telefonul care suna…suna…suna. Raspund. E ea, se plictiseste la fel ca si mine, e singura acasa si ma cheama la film. Sa fim seriosi ! Film, dooh. Bine, dar, are o relatie. Si ce daca ? Au fost ultimele ganduri inainte de a disparea in noapte. Locuieste la mama dracului, dar pe drum am timp sa ma gandesc. In ziua in care am cunoscut-o ne-am si iubit animalic pe covor. Iubit e impropriu spus, dar parca n-as folosi celalalt termen. E putin ciudata, dar are un zambet absolut dulce. Oare e mai mult decat atractie? Neaaah ! Nu are voie,nu are cum, doar mi-am jurat. Si iata-ma din nou la usa ei. Imi deschide, ma saruta, parul ei miroase a balsam. Si pielea ei are acelasi miros de vulgar, de dorinta, dar sa nu devenim soft. “Fute-o ! Arunc-o pe pat! Fa-o sa te iubeasca !” imi urla gandul in ureche. La naiba, de ce as fi vrut sa ma iubeasca? Doar are pe cineva oricum. Cumva am inceput eu sa o iubesc? Vreau doar o senzatie egoista de putere? Nu conteaza, irelevant, e intinsa pe canapea si ma trage deasupra ei, goala. Zgarie, musca, eu am grija sa nu-i las semne. Noaptea se schimba, nu mai e albastra, e multicolora, se contopeste cu gemetele ei. Apoi plange, isi intelege vina si plange brusc, un plans calm, mocnit, resemnat. Ma simt si plec. Simt rece briceagul din buzunar, in final nimeni nu e cu adevarat demn de incredere. Usa scartaie, trosneste, o las acolo plangand. Ma va mai cauta, a mai facut-o. Iar eu voi mai raspunde la telefon. Pentru ca suntem oameni, pentru ca gresala ne devine adesea viciu, dulce otrava. Peste ani…nu imi dau seama daca ea s-a clintit vreun pas. Pentru mine, e tot acolo, in acel loc rece si gol, captiva in sufletul ei si uneori, doar uneori cand noaptea mi se pare calda si albastra, o primesc in gandul meu.

]]> http://www.sapteminuni.ro/noapte-neagra-si-paganaia-ma-de-mana/feed/ 7 Praf de oase http://www.sapteminuni.ro/praf-de-oase/ http://www.sapteminuni.ro/praf-de-oase/#comments Sun, 27 Jul 2008 03:00:04 +0000 Porcul de York http://www.sapteminuni.ro/?p=156 Nu a durat mult. Au devenit trecut caruciorul, bicicleta Pegas, omul de zapada, soba cu lemne, prima portocala, lacrimile ei, vacantele, profesorii, coridoarele liceului, marea cu valurile de atunci. Noptile petrecute pe terase, chefurile nebunesti, betiile crunte, sufletul peticit. Si parintii, nu erau mai tineri? Incaruntesc, se duc incet spre un drum pe care noi abia il intrezarim. Timpul, ce sa-i fac timpului? L-as sparge de pereti, l-as rupe in bucati, l-as sodomiza pana ar implora mila, dar sunt un biet nebun care personifica timpul. Oare nu acceptam moartea pentru ca nu avem de ales? Oare nu am inventat nemurirea din teama ca totul se termina in praf de oase? Timpule, minte-ma frumos ca sa nu te fut ! E greu sa-i vezi batrani, ba chiar traim deseori atat de alert si de egoist ca nu-i mai vedem, si trec pe langa noi ca palide umbre. Si nu vor mai fi ! Intelege ! Simte asta, ei nu vor mai fi aici peste cativa ani ! Ani, luni, saptamani, zile, ore, minute, secunde, in mintea mea sunteti praf de oase si voi. In mintea mea va ucid si eu cum si cand vreau, ma razbun si eu, nasc si distrug lumi si plang fiecare secunda care nu e a mea. Vreau inapoi carabusul din pumn. Vreau sa-mi revad bunicii mai tineri. Vreau sa moara moartea de mana mea, vreau sa-i sorb ultima suflare, sa simt cu trag din ea tot ce o face sa existe. M-ai facut dupa chipul si asemanarea ta, de ce ma vad ca pe o boala? Sunt bolnav de boli care gauresc osul sufletului pe veci. Sunt bolnav de…timp. Si Tu te imbolnavesti? Nu, nu ai cum, ce naiv sunt. Si n-am sa primesc iluzia inapoi, n-ai sa imiti Matrix-ul pentru mine nici daca te rog, pentru ca nu minti pe nimeni. Doar eu mint cu fiecare iluzie. Nu voi primi din nou prima zi de scoala, noptile de vara cu ea de mana, tigara trasa scurt in piept, rasetele, melodiile de atunci, apusurile, diminetile, trecutul meu, identitatea mea. Eu sunt trecutul meu. Mi-l dai? Dar ce orb sunt. E acolo, a fost mereu acolo, il simt, e una cu mine, sunt una cu el, iar ei sunt tot acolo. Timpul nu-i atinge. In mintea mea lumea e calda, e diferita, e nemuritoare atata timp cat nu uit. Sau… e o iluzie?

]]> http://www.sapteminuni.ro/praf-de-oase/feed/ 0