Praf de oase
Nu a durat mult. Au devenit trecut caruciorul, bicicleta Pegas, omul de zapada, soba cu lemne, prima portocala, lacrimile ei, vacantele, profesorii, coridoarele liceului, marea cu valurile de atunci. Noptile petrecute pe terase, chefurile nebunesti, betiile crunte, sufletul peticit. Si parintii, nu erau mai tineri? Incaruntesc, se duc incet spre un drum pe care noi abia il intrezarim. Timpul, ce sa-i fac timpului? L-as sparge de pereti, l-as rupe in bucati, l-as sodomiza pana ar implora mila, dar sunt un biet nebun care personifica timpul. Oare nu acceptam moartea pentru ca nu avem de ales? Oare nu am inventat nemurirea din teama ca totul se termina in praf de oase? Timpule, minte-ma frumos ca sa nu te fut ! E greu sa-i vezi batrani, ba chiar traim deseori atat de alert si de egoist ca nu-i mai vedem, si trec pe langa noi ca palide umbre. Si nu vor mai fi ! Intelege ! Simte asta, ei nu vor mai fi aici peste cativa ani ! Ani, luni, saptamani, zile, ore, minute, secunde, in mintea mea sunteti praf de oase si voi. In mintea mea va ucid si eu cum si cand vreau, ma razbun si eu, nasc si distrug lumi si plang fiecare secunda care nu e a mea. Vreau inapoi carabusul din pumn. Vreau sa-mi revad bunicii mai tineri. Vreau sa moara moartea de mana mea, vreau sa-i sorb ultima suflare, sa simt cu trag din ea tot ce o face sa existe. M-ai facut dupa chipul si asemanarea ta, de ce ma vad ca pe o boala? Sunt bolnav de boli care gauresc osul sufletului pe veci. Sunt bolnav de…timp. Si Tu te imbolnavesti? Nu, nu ai cum, ce naiv sunt. Si n-am sa primesc iluzia inapoi, n-ai sa imiti Matrix-ul pentru mine nici daca te rog, pentru ca nu minti pe nimeni. Doar eu mint cu fiecare iluzie. Nu voi primi din nou prima zi de scoala, noptile de vara cu ea de mana, tigara trasa scurt in piept, rasetele, melodiile de atunci, apusurile, diminetile, trecutul meu, identitatea mea. Eu sunt trecutul meu. Mi-l dai? Dar ce orb sunt. E acolo, a fost mereu acolo, il simt, e una cu mine, sunt una cu el, iar ei sunt tot acolo. Timpul nu-i atinge. In mintea mea lumea e calda, e diferita, e nemuritoare atata timp cat nu uit. Sau… e o iluzie?
Profesori corupti ? HUOOOO !!!!
Exact, profesori care iau mita, cadre didactice de cea mai joasa speta, acesta e subiectul zilei. Va provoc sa postati, sub anonimat evident, numele lor si facultatile sau liceele la care predau aceste rame. Nu vreau sa fiu inteles gresit, nu imi voi varsa naduful pe aceia care, ca tot romanul, mai primesc o sticla de whiskey, un pachet de cafea, un cartus de tigari. Voi scuipa insa pe chelia acelora care refuza efectiv sa acorde nota de trecere in lipsa “stimulentului”. Si iata ca astfel prea multe minti luminate si-au cumparat masini noi, au renovat apartamente, s-au imbuibat si ghiftuit ani la rand. Am auzit ca unii dintre acesti porci mizerabili (nu ca mine, de York) au chiar tarife si nici nu discuta sub o anumita suma de bani. Nu s-a aventurat inca nimeni sa ia masuri impotriva acestor stimabili pana cand nu le pleznesc nasturii care le incheie camasile la burta? Sa nu-i lasam sa creasca in dimensiuni pentru ca totul se leaga si in curand vor avea nevoie de coridoare mai largi in facultati si licee. Oare pe banii cui?





































