Despre frumusete in mai multe feluri
Suntem obisnuiti sa catalogam lucrurile in doua moduri. Dupa cum sunt percepute ele in general si dupa cum le percepem noi. Apoi, una dintre aceste valori o domina pe cealalta. Nu am de gand sa tin o teorie inutila cu multe cuvinte si fraze pompoase. Nu este acesta scopul meu, eu vreau doar sa iti arat ceva frumos si totusi tabu. De ce este tabu un lucru frumos ? E simplu, suntem bieti prizonieri frustrati ai efectului de turma. Scuze…sunteti !





Bun, acestea fiind spuse, as vrea sa apara primii frustrati care sa arunce cu pietre. Si daca cineva, oricine, un singur om, imi spune ca vede ce am vazut si eu, ca intelege corect ce vreau sa spun, ca refuza sa traiasca impotriva naturii sale, ca poate gasi puterea sa spuna “SUNTETI NISTE OI, TOTI !!!” , imi va confirma ca nu sunt nebun si isi va castiga cinstit berea din acea zi.
Noapte neagra si pagana…ia-ma de mana
Noapte, o noapte de vara al carei miros mi-l amintesc inca. Ora e tarzie si ma plictisesc acasa pe internet, in fata unui pahar de suc, fara sa bag in seama telefonul care suna…suna…suna. Raspund. E ea, se plictiseste la fel ca si mine, e singura acasa si ma cheama la film. Sa fim seriosi ! Film, dooh. Bine, dar, are o relatie. Si ce daca ? Au fost ultimele ganduri inainte de a disparea in noapte. Locuieste la mama dracului, dar pe drum am timp sa ma gandesc. In ziua in care am cunoscut-o ne-am si iubit animalic pe covor. Iubit e impropriu spus, dar parca n-as folosi celalalt termen. E putin ciudata, dar are un zambet absolut dulce. Oare e mai mult decat atractie? Neaaah ! Nu are voie,nu are cum, doar mi-am jurat. Si iata-ma din nou la usa ei. Imi deschide, ma saruta, parul ei miroase a balsam. Si pielea ei are acelasi miros de vulgar, de dorinta, dar sa nu devenim soft. “Fute-o ! Arunc-o pe pat! Fa-o sa te iubeasca !” imi urla gandul in ureche. La naiba, de ce as fi vrut sa ma iubeasca? Doar are pe cineva oricum. Cumva am inceput eu sa o iubesc? Vreau doar o senzatie egoista de putere? Nu conteaza, irelevant, e intinsa pe canapea si ma trage deasupra ei, goala. Zgarie, musca, eu am grija sa nu-i las semne. Noaptea se schimba, nu mai e albastra, e multicolora, se contopeste cu gemetele ei. Apoi plange, isi intelege vina si plange brusc, un plans calm, mocnit, resemnat. Ma simt si plec. Simt rece briceagul din buzunar, in final nimeni nu e cu adevarat demn de incredere. Usa scartaie, trosneste, o las acolo plangand. Ma va mai cauta, a mai facut-o. Iar eu voi mai raspunde la telefon. Pentru ca suntem oameni, pentru ca gresala ne devine adesea viciu, dulce otrava. Peste ani…nu imi dau seama daca ea s-a clintit vreun pas. Pentru mine, e tot acolo, in acel loc rece si gol, captiva in sufletul ei si uneori, doar uneori cand noaptea mi se pare calda si albastra, o primesc in gandul meu.





































